Astăzi se împlinesc 63 de ani de la un moment care a schimbat pentru totdeauna explorarea spațială. Pe 12 septembrie 1962, la Universitatea Rice din Houston, președintele american John F. Kennedy lansa o provocare epocală: trimiterea unui om pe Lună și întoarcerea sa în siguranță, până la sfârșitul deceniului. A fost actul de naștere al Programului Apollo și începutul unei noi ere pentru umanitate.
Câteva zile mai târziu, pe 20 septembrie, Kennedy surprindea din nou, propunând Uniunii Sovietice – rivalul SUA în „cursa spațială” – o colaborare pentru atingerea acestui obiectiv. Deși refuzată, inițiativa rămâne un moment rar de deschidere diplomatică în plin Război Rece.
Fără parteneriatul sovietic, misiunea Lunii a rămas exclusiv americană. Iar provocarea a fost dusă la capăt: în doar șapte ani, pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong și Buzz Aldrin au pășit pe solul selenar, scriind istorie. În anii următori, alți zece astronauți li s-au alăturat, intrând în legendă ca „Cei 12 apostoli ai Lunii”.
Șase misiuni, șase capitole din istorie
- Apollo 11 (iulie 1969): Armstrong și Aldrin devin primii oameni pe Lună.
- Apollo 12 (noiembrie 1969): Pete Conrad și Alan Bean demonstrează precizia aselenizării.
- Apollo 14 (ianuarie 1971): Alan Shepard, la 47 de ani, devine cel mai vârstnic astronaut pe Lună.
- Apollo 15 (iulie 1971): David Scott și James Irwin folosesc pentru prima dată roverul lunar.
- Apollo 16 (aprilie 1972): John Young și Charles Duke explorează regiunea montană Descartes Highlands.
- Apollo 17 (decembrie 1972): Eugene Cernan și geologul Harrison Schmitt marchează ultima aselenizare.
De atunci, timp de 53 de ani, niciun om nu a mai pășit pe Lună. Moștenirea „celor 12 apostoli” rămâne, însă, dovada că un vis îndrăzneț poate deveni realitate. Cu programul Artemis al NASA, care vizează revenirea pe satelitul natural al Pământului, noua generație ar putea asista la apariția unor noi „apostoli” ai explorării spațiale.
Gazetino 