România își păstrează, cel puțin până la proba contrară, una dintre cele mai importante garanții ale democrației: libertatea presei. Constituția o protejează, guvernul o respectă, în linii mari, iar jurnaliștii continuă să investigheze și să publice. Dar, potrivit raportului „2024 Country Reports on Human Rights Practices: Romania” al Departamentului de Stat al SUA, între declarațiile de intenții și realitatea din redacții există fisuri vizibile.
Organizațiile media independente și observatorii internaționali au semnalat lipsa de transparență privind proprietatea presei și finanțarea acesteia de către partide politice. În unele cazuri, politica editorială a fost subordonată intereselor patronilor sau formațiunilor politice, ceea ce pune sub semnul întrebării independența reală a conținutului.
Jurnaliștii și ONG-urile reclamă acces restricționat – sau chiar contra cost – la informații de interes public. Contractele, cheltuielile sau licitațiile care implică bani publici, ba chiar și diplomele oficialilor, au fost, uneori, ținute la sertar. În numeroase situații, presa a fost nevoită să dea în judecată ministere, agenții sau autorități locale pentru a obține date care, în mod normal, ar trebui să fie publice.
Raportul notează că unii jurnaliști au fost hărțuiți, amenințați sau acționați în instanță, fie de către autorități, fie de către persoane influente pe care le investigau. Cazul din 18 iulie, când procurorii DIICOT din Caraș-Severin au cerut echipei RISE Project să își dezvăluie sursele, a stârnit un val de solidaritate în breasla presei. Ordinul a fost retras în aceeași zi de DIICOT central, pe motiv de „eroare procedurală”, dar rămâne un exemplu de presiune directă asupra libertății jurnalistice.
Incidente cu ecou internațional
Raportul amintește și cazul activistei civice Angi Șerban, reținută, amprentată și supusă unei percheziții corporale după o postare pe Facebook interpretată de poliție drept „instigare criminală”. Episodul ridică întrebări despre limitele libertății de exprimare și reacția autorităților.
Anul 2024 a fost marcat de o decizie controversată a Curții Constituționale, care a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, invocând „nereguli multiple” și o pretinsă influență a unei operațiuni rusești pe rețelele sociale. Observatorii independenți au contrazis această interpretare, considerând campania online o inițiativă internă a unui partid românesc. Reluarea turului întâi este programată pentru mai 2025.
Concluzia Departamentului de Stat este că România menține un cadru legal favorabil libertății presei, dar problemele de transparență, presiunile asupra jurnaliștilor și episoadele de intimidare arată că vigilența rămâne esențială. Libertatea de exprimare există, dar trebuie apărată zilnic – în redacții, în instanțe și, uneori, în stradă.
Gazetino 