Aceasta posibila lovitura de imagine a fost si motivul pentru care intreaga intelegere a fost secreta si pentru care „autoritatile de la Bucuresti au incercat in mod constant sa descurajeze plecarea din Romania, aratand care sunt calitatile”.

„Dincolo de propaganda si de nivelul evident mai ridicat de viata din RFG, existau si o serie intreaga de lucruri mai putin placute, pana te integrai in societatea germana. Nu era totul chiar atat de roz. In dosare se pastreaza si scrisori interceptate ale unora care au plecat si care le scriau rudelor, iar multi dintre ei recunosteau: este bine, dar ganditi-va de doua ori inainte de a emigra”, precizeaza istoricul.

Au fost cazuri de oameni care s-au reintors, insa foate putine, „pentru ca o reintoarcere echivala cu o recunoastere a esecului. Este ca si acum. Cei care au plecat la munca prin Spania, prin Italia, doar cu greu se mai reintorc sau admit ca le e greu si acolo. Este vorba despre imaginea de sine, pana la urma”.

In discutiile cu RFG, „Romania era intr-o pozitie favorizata, pentru ca noi eram cei care aveam atuurile. Germania era in pozitia de solicitant”, sustine Florian Banu. „Negocierile nu au fost oficiale, ambele state au refuzat sa se angajeze oficial, de asta a existat acest canal secret, gestionat de serviciile secrete. Ambele parti au preferat acoperirea cu niste avocati”.

In realitate, partile „se minteau reciproc. Ambele parti stiau ca de fapt sunt serviciile secrete la mijloc. Nici avocatii germani nu erau doar avocati, ci lucrau cu binecuvantarea Ministerului de Externe german si a serviciilor secrete germane, fara indoiala”.

In primul deceniu, avocatul Ewald Garlepp a fost cel care a gestionat aceasta situatie. Treptat, catre 1969-1970, se pare ca pierdut increderea germanilor si a fost inlocuit cu un alt avocat, Heinz-Gunther Husch, care a preluat acest canal pana in 1989.

„Era un specialist care se ocupa de problemele sensibile. Nu doar din Romania, ci si din alte areale geografice. Germania, ca orice stat serios, avea oameni care puteau sa gestioneze niste chestiuni spinoase, cum era si aceasta, si acesti oameni faceau o adevarata naveta pe mapamond, mergand acolo unde interesele Germaniei o reclamau”.

In ceea ce priveste declaratia generalului de securitate Mihai Pacepa, care il cita pe Ceausescu spunand: „petrolul, evreii si germanii sunt marfurile noastre cele mai bune la export”, totul este „propagandistica”, sustine Florian Banu. „Generalul Pacepa in general a excelat cu afirmatii gratuite, afirmatii denigratoare la adresa Romaniei, la comanda, scrise in 1987, in contextul de atunci, cand regimul de la Bucuresti era supus unui adevarat bombardament mediatic pentru discreditarea lui totala si pregatirea evenimentelor din 1989”, sustine acesta.

Volumul „Actiunea «Recuperarea». Securitatea si emigrarea germanilor din Romania (1962-1989)”, de Florica Dobre, Florian Banu, Luminita Banu si Laura Stancu, a fost lansat joi la Fundatia Europeana Titulescu de catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.

Foto: Hotnews.ro